Am trăit poate cea mai tristă poveste din viața mea de până acum, mi-am simțit sufletul ca pe un obiect de porțelan, așa cum am scris și pe facebook la momentul la care am aflat că nu mai e aici, un obiect fragil pe care l-am făcut bucăți, am adunat bucățile de pe jos, le-am lipit, dar n-o să mai arate ca înainte niciodată, se vor vedea fisurile întotdeauna.